Sindromul de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian - Apollus Institute

Sindromul de tunel carpian, numit si neuropatia mediana a incheieturii mainii. Se manifesta clinic prin senzatii de amorteala si durere la nivelul mainii, datorita compresiei nervului median, in structura anatomica fibro- osoasa, numita tunel carpian.

Datorita faptului ca tunelul carpian este o structura ingusta si inextensibila, dar cu un continut dens, orice modificare de calibru a structurilor ce il traverseaza se va rasfrange si asupra nervului median.

Simptome:

Simptomele sindromului de tunel carpian pot sa apara la o singura mana sau la ambele maini.

  • amorteala, furnicaturi si durere in mana;
  • durere asemanatoare unui soc electric – se resimte mai ales la nivelul policelui, indexul si degetul al treilea;
  • dureri ce iradiaza catre brat si umar.

Simptomele initiale, apar si dispar, dar, in timp, ele pot deveni constante, iar anumite miscari pe care le facem in mod curent in viata de zi cu zi cum ar fi incheierea nasturilor de la camasa, pot deveni dificile. In timp musculatura policelui se atrofiaza.

Cauzele:

  • ereditatea este factorul cel mai important – tunelurile carpiene sunt mai mici, la unele persoane, iar aceasta trasatura poate fi transmisa ereditar;
  • utilizarea excesiva a mainii;
  • schimbarile hormonale legate de sarcina;
  • varsta – boala apare mai frecvent la persoanele in varsta;
  • afectiuni medicale, inclusiv diabetul zaharat, artrita reumatoida si dezechilibrul glandei tiroide;
  • tumori aparute la acest nivel;
  • acumularii de lichid in interiorul tunelului carpian;
  • fumatul.

In cele mai multe cazuri de sindrom de tunel carpian, nu exista doar o singura cauza.

Tratamentul neoperator include:

  • Purtarea unei orteze în timpul nopţii vă va împiedica să vă îndoiţi încheietura mâinii în timpul somnului. Menţinerea încheieturii mâinii într-o poziţie dreaptă sau neutră reduce presiunea asupra nervului din tunelul carpian;
  • Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, pot ajuta la ameliorarea durerii şi a inflamaţiei;
  • Schimbări de activitate;
  • Exerciţii medicale. Unii pacienţi pot beneficia de exerciţii care ajută mişcarea nervului median la nivelul tunelului carpian. Exerciţii specifice pot fi recomandate de:

Kinetoterapia

  • Mobilizarea osoasa carpala si intinderea retinaculului flexor pentru a deschide tunelul carpian;
  • Exercitiile de alunecare a nervilor si a tendoanelor pentru a asigura miscarea completa a nervilor fara restrictii;
  • Extensibilitatea tesuturilor musculare si moi;
  • Coloana vertebrala cervicotoracica pentru a corecta orice durere iradianta;
  • Metoda de prindere cu mana si intarirea antebratului in fazele ulterioare;
  • Postura, exercitii de dexteritate si motricitate fina.
  • Masaj
  • Terapia prin masaj poate ajuta la tratarea si prevenirea sindromului tunelului carpian prin promovarea circulatiei, ameliorarea inflamatiei, ajutarea la eliminarea reziduurilor metabolice si calmarea muschilor si tendoanelor iritate.

Hidroterapie
Un terapeut fizic poate prezenta pacientilor cu sindrom de tunel carpian optiunea de a face hidroterapie de contrast. Acest remediu alternativ este eficient nu numai pentru ameliorarea durerii, ci si pentru scaderea inflamatiei si pentru promovarea procesului natural de vindecare al organismului. In timpul unei sesiuni, mana si incheietura mainii afectate pot fi scufundate in apa calda pentru cateva minute, urmate de un interval mai scurt de expunere la apa rece.

Tratamentul chirurgical

Dacă tratamentul non-chirurgical nu scuteşte simptomele după o perioadă de timp, medicul poate recomanda intervenţia chirurgicală.
Decizia de a avea o intervenţie chirurgicală se bazează pe severitatea simptomelor – câtă durere şi amorţeală aveţi în mână. În cazurile de lungă durată cu amorţeală constantă şi risipirea musculaturii degetelor, chirurgia poate fi recomandată pentru a preveni deteriorarea ireversibilă de un interval mai scurt de expunere la apa rece.